Emailul ramane si astazi cel mai important si mai utilizat mijloc de comunicare de pe Internet. Emailul a devenit o parte indispensabila a activitatilor zilnice de afaceri in aproape toate aspectele comertului. Numarul considerabil de oameni care folosesc emailul in mod regulat poate fi atribuit, in mare parte, accesibilitatii si utilitatii generale. Emailul exista de o jumatate de secol iar istoria sa este plina de povesti interesante si tehnologii inovatoare.
Emailul – Scurt istoric
De fapt, e-mailul ca si concept precede Internetul cu o marja larga.
Primul exemplu de e-mail poate fi gasit pe computerele de la MIT intr-un program numit „MAILBOX”, inca din 1965. Utilizatorii computerelor MIT puteau lasa mesaje cu acest program pe computerele de la universitate pentru alti utilizatori, care puteau vedea mesajele data viitoare cand se conectau la computer. Sistemul era destul de eficient dar numai daca persoanele care doreau sa comunice intre ele foloseau in mod regulat acelasi computer.
In 1969, Departamentul de Aparare al SUA a implementat ARPANET (Advanced Research Projects Agency Network), o retea care conecteaza numeroase computere din departament in scopul comunicarii in cadrul organizatiei.
Pe 29 octombrie 1969, primul mesaj a fost trimis de la un computer la alt computer pe ARPANET.
In 1971, Ray Tomlinson a inventat si dezvoltat posta electronica, asa cum o stim astazi, prin crearea sistemului de e-mail in reteaua ARPANET.
Conceptul de comunicare aproape instantanee intre masinile din cadrul unei organizatii s-a dovedit a fi atat de benefic si practic, incat a inceput in curand sa se raspandeasca. Cu toate acestea, odata cu aparitia retelelor interne, protocoalele de trimitere a mesajelor au devenit mai complexe. Cand trimiteti un mesaj de la un computer la altul intr-o retea, cum puteti indica unde a fost intentionat sa ajunga mesajul?
Simbolul „@” a fost probabil cea mai durabila contributie a lui Ray Tomlinson la Internet. Indicarea unei destinatii pentru un mesaj a devenit la fel de simpla ca si adresarea acestuia: „nume utilizator@numele computerului”, care este modul in care e-mailul a fost adresat inca de atunci.
Pana in 1976, 75% din tot traficul ARPANET era posta electronica. Mediul se dovedise atat de util incat incepeau sa apara idei despre posibilitatea trimiterii unui mesaj de posta electronica unui utilizator pe un computer din afara unei retele interne.
Acest concept de comunicare prin e-mail de la o organizatie la alta a fost impulsul pentru aparitia Internetului in sine.
Pe masura ce e-mailurile interorganizationale au devenit mai raspandite, s-a creat o nevoie de software care implica stocarea si organizarea unor astfel de e-mailuri. Cu aceasta, precursorii casutei de e-mail moderne au fost rapid dezvoltati.
Pana in anii 1980, la inceputul Internetului, furnizorii de servicii de internet (ISP) au inceput sa conecteze oameni din intreaga lume, iar site-urile de „gazduire” de e-mail au inceput sa apara. Pentru multi utilizatori noi de Internet, posta electronica a fost prima aplicatie practica a acestui nou mediu interesant.
Pana in 1993, cuvantul „electronic mail” a fost inlocuit cu „email” in vocabularul public, iar utilizarea Internetului a devenit mai raspandita.
In urmatorii ani, America Online (AOL), Echomail, Hotmail si Yahoo au modelat peisajul Internetului si al e-mailului. Ei au investit bani in marketing pentru a creste accesibilitatea si pentru a expune un public mult mai larg la beneficiile World Wide Web.
La sfarsitul anilor 1990, utilizarea Internetului a explodat, ajungand de la 55 de milioane de utilizatori in intreaga lume in 1997 la 400 de milioane pana in 1999. Pe masura ce potentialul de piata al Internetului a devenit evident, spam-ul prin e-mail a inceput sa se inmulteasca exponential, creand nevoia de software de sortare a e-mailurilor.
Pana la inceputul mileniului, a avea o „adresa” de e-mail a trecut de la a fi un lux/curiozitate la a fi o asteptare a societatii asemanatoare cu a avea un numar de telefon.
Era e-mailului incepuse cu adevarat.
Istoria e-mailului: repere majore
1971: Inventia e-mailului
Majoritatea oamenilor ii dau lui Ray Tomlinson titlul de inventator al e-mailului. Ideea i-a venit in timp ce lucra pentru ARPANET, proiectul de cercetare finantat de guvern care in cele din urma a devenit internet. In acel moment, puteai lasa mesaje doar pentru persoanele care foloseau acelasi computer. Tomlinson a creat un program care a oferit utilizatorilor posibilitatea de a trimite mesaje intre computerele conectate pe sistemul ARPANET.
Printre cele mai notabile contributii ale lui Tomlinson la e-mail asa cum il cunoastem astazi este utilizarea simbolului @. Tomlinson a decedat in 2016 dar a trait pentru a-si vedea ideea adoptata de oameni din intreaga lume.
1976: Primul e-mail al reginei
Regina Elisabeta a II-a a fost primul sef de stat care a folosit e-mailul. Ea a incercat programul de posta electronica ARPANET in timpul unei vizite la Royal Signals and Radar Establishment din Malvern, Anglia. I s-a dat numele de utilizator HME2 de la „Her Majesty Elizabeth II”.
Campania prezidentiala a lui Jimmy Carter a fost prima care a folosit e-mailul, in acelasi an.
1978: Primul e-mail spam
Nu a durat mult pana cand cineva a gasit o modalitate de a folosi e-mailul pentru a castiga bani. Gary Thurek a castigat titlul de „parintele spamului” dupa ce a trimis un mesaj de marketing prin e-mail nesolicitat catre sute de utilizatori ARPANET. El promova un nou produs pentru Digital Equipment Corporation. Thurek sustine ca a castigat in urma acelui email 13 milioane de dolari din vanzari.
Cu un asemenea succes, s-ar putea sa va intrebati daca acesta a fost cu adevarat spam sau doar e-mail marketing inteligent.
1978: Programul EMAIL al celuilalt inventator
Exista o dezbatere continua cu privire la inventatorul e-mailului. V.A. Shiva Ayyadurai sustine ca un program pe care l-a creat cand avea 14 ani este adevarata prima versiune a e-mailului. Ayyadurai si-a construit programul software inter-office pentru Universitatea de Medicina si Stomatologie din New Jersey. Si l-a numit „EMAIL”.
Ayyadurai a obtinut patru diplome de la MIT, a fondat companii de tehnologie si s-a implicat in politica. in timp ce pretentia sa de a fi inventatorul e-mailului este contestata de multi, este foarte posibil sa fi inventat termenul.
1982: Simplificarea e-mailului
Simple Mail Transfer Protocol (SMTP) a standardizat modul in care serverele de e-mail trimit si primesc mesaje. Se bazeaza partial pe programul SNDMSG pe care Tomlinson l-a creat la ARPANET. SMTP este ceea ce folosesc clientii de e-mail pentru a trimite mesaje catre serverele de e-mail si catre destinatari.
Alte protocoale includ Internet Message Access Protocol (IMAP) si Post Office Protocol (POP), care aveau sa apara la mijlocul anilor ’80.
1988: Stramosul Outlook
Spre sfarsitul deceniului, Microsoft a lansat primul sau produs de e-mail disponibil comercial, MSMail. Au existat versiuni atat pentru computere Macintosh, cat si pentru PC. A fost vazut ca predecesor pentru produsele Exchange si Outlook.
1989: Vocea e-mailului in anii ’90
Elwood Edwards a ajutat utilizatorii la verificarea emailurilor. El este tipul din spatele notificarii „You’ve Got Mail” de la AOL. A fost probabil una dintre cele mai timpurii modalitati de a obtine o doza de dopamina online.
1991: E-mail in spatiu
E-mailul a devenit galactic la inceputul anilor ’90. Atunci echipajul navetei Atlantis a folosit un Macintosh portabil pentru a trimite primul e-mail din spatiu.
1992: E-mailul devine mai mult decat text
Multipurpose Internet Mail Extension (MIME) a facut e-mailul mult mai flexibil, deoarece a facut posibila includerea atasamentelor multimedia, cum ar fi imagini, sunet si videoclipuri.
1992: What You See is What You Get
Formatarea e-mailurilor fara cunostinte de codare a devenit o realitate datorita CompuServe. Primul ISP a introdus un editor WYSIWYG pentru e-mail si forumuri online, care permitea diferite fonturi, culori si emoticoane.
1993: Aparitia Webmailului
Phillip Hallam-Baker, un expert in securitate cibernetica care lucra la acea vreme pentru CERN, a dezvoltat prima versiune de webmail. Dar versiunea lui a fost doar un test si nu a fost niciodata lansata publicului.
1996: Webmail Clients
Desigur, ideea de a va putea accesa e-mailul de pe orice computer cu conexiune la Internet s-a raspandit rapid. ISP-urile au inceput sa includa webmailul in ofertele lor la mijlocul anilor ’90. Hotmail si RocketMail, acesta din urma a devenit Yahoo! Mail, au fost primele servicii gratuite de webmail.
1998: Aparitia spamului
Unul dintre efectele secundare nefericite ale e-mailului ca mijloc ieftin de a ajunge la masele de oameni a fost spam-ul. Mesajele nedorite au devenit o problema prolifica si este probabil cea mai urata parte din istoria e-mailului. in 1998, cuvantul „spam” a fost introdus in New Oxford Dictionary.
1999: Marketing etic prin e-mail
Marketingul prin e-mail nu trebuie sa fie enervant. Seth Godin si agentia sa Yoyodyne credeau ca e-mailul ar putea fi folosit in mod eficient si responsabil atunci cand construiesti o lista de abonati care chiar doresc sa primeasca noutati despre dvs. A publicat o carte despre acest tip de strategie numita Permission Marketing, datorita careia a fost exclus din Direct Marketing Association. Astazi, meritele lui Godin sunt recunoscute. El ne-a oferit cateva informatii despre email marketerii de astazi.
2002: E-mailul devine wireless
Primii utilizatori de smartphone-uri si-au iubit BlackBerry-urile. Dispozitivele au crescut in popularitate datorita, in parte, concentrarii BlackBerry pe e-mailul mobil. Lansat in 2002, BlackBerry 5810 a fost primul dispozitiv comercializat ca telefon mobil cu capabilitati de e-mail.
2003: Legea CAN-SPAM
Statele Unite ale Americii au stabilit standarde pentru reglementarea e-mailului comercial cu o legislatie numita „Controlling the Assault of Non-Solicited Pornography And Marketing”, mai cunoscuta sub numele de Legea CAN-SPAM. Presedintele George W. Bush a promulgat aceasta lege in 2003, la 32 de ani dupa inventia e-mailului.
Unii critici spun ca legea nu a mers suficient de departe. CAN-SPAM face ca falsificarea unui camp „From” (De la) sa fie o contraventie si necesita o modalitate prin care oamenii sa poata refuza mesajul. Cu toate acestea, legea nu a interzis trimiterea de mesaje de email marketing nesolicitate ceea ce a determinat unii utilizatori sa-l numeasca actul „You-Can-Spam”.
2004: Gmail schimba jocul
Cand Gmail a fost lansat in 2004, a ridicat stacheta in randul concurentilor de webmail. Pentru inceput, Gmail a oferit un intreg gigabyte de spatiu de stocare, ceea ce nu pare prea mult acum, dar era foarte neobisnuit la acea vreme. Gmail a adus o caracteristica de cautare imbunatatita si conversatii in webmail. A introdus casuta de e-mail cu file (tabs) in 2013, care a adaugat noi provocari pentru livrarea e-mailului.
Dupa cum spune povestea, inginerul Paul Buchhelt (angajatul Google nr. 25), a creat prima sa versiune de Gmail intr-o singura zi.
2009: Perfectionarea e-mailului
Email marketing nu este ceva usor. In 2009, fratii John Thies (dezvoltatori) si Michelle „Miki” Klann (un designer) si-au unit fortele pentru a ajuta marketerii sa atinga perfectiunea in domeniul emailului. Provocarea cu care s-au confruntat John si Michelle a fost sa le explice clientilor de ce clientii de e-mail redau campaniile in mod diferit. In loc sa explice problema, au ales sa creeze o solutie.
Email on Acid a oferit previzualizari de e-mail, astfel incat echipele sa-si poata verifica campaniile si sa remedieze problemele inainte de a apasa butonul „Trimite”.
2010: E-mailurile devin responsive
Pana in 2010, Apple lansa deja iPhone 4 iar smartphone-urile devenisera un articol obligatoriu. Aparitia smartphone-urilor a reprezentat o alta provocare pentru email marketeri. Acestia trebuiau sa optimizeze campaniile pentru a fi adaptate pentru dispozitive mobile. Ideea de a proiecta si dezvolta e-mailuri responsive a aparut in jurul anului 2010.
2012: Succesul e-mailului prezidential
Multi agenti de marketing au laudat utilizarea de catre presedintele Barack Obama a marketingului digital pentru a motiva alegatorii si donatorii. Campania de realegere a presedintelui din 2012 a utilizat retelele sociale si marketingul prin e-mail cu mare succes. Cea mai mare rata de deschidere a avut-o un email cu subiectul simplu: „Hey”. Un fapt interesant despre Legea CAN-SPAM? Campaniile politice nu sunt supuse acesteia.
2014: Canada lupta impotriva spamului
Legislatia anti-spam din Canada (CASL) a mers mai departe decat CAN-SPAM pentru a reduce numarul e-mailurilor nesolicitate. Legea Canadei cere permisiunea sau un fel de actiune inainte de a primi un e-mail dar CAN-SPAM nu o face. CASL se aplica mesajelor text, retelelor sociale si altor comunicari digitale.
2016: Women of Email
In 2016, veteranii in marketing prin e-mail Jen Capstraw, April Mullen si Kristin Bond au co-fondat reteaua profesionala Women of Email pentru a promova leadershipul feminin in cadrul acestei industrii.
2018: Protejarea confidentialitatii
In timp ce Regulamentul general european privind protectia datelor (GDPR) si Legea privind confidentialitatea consumatorilor au cauzat multe batai de cap pentru email marketeri, ne-au incurajat sa devenim mai buni in ceea ce facem.
Majoritatea oamenilor evita in mod activ marketingul prin e-mail. A convinge oamenii sa se inscrie (si sa ramana abonati) este greu de facut. Dar merita efortul. Transparenta, securitatea si empatia sunt importante daca dorim ca e-mailul sa fie un canal eficient de comunicare in viitor.
2020: Anul care a schimbat totul
In timp ce e-mailul a trecut prin multe evolutii de-a lungul deceniilor, intreaga lume s-a schimbat in 2020 iar marketingul prin e-mail s-a schimbat odata cu el.
E-mailul a fost extrem de important pentru comunicarea de criza in timpul pandemiei de COVID-19. in plus, au existat schimbari precum trecerea la munca de la distanta si invatarea online, adoptarea tot mai mare a comertului electronic si impactul suisurilor si coborasurilor economice.